Ce dulce-i durerea când arde-n iubire,
Când naște-n cenușă tezaur nespus...
Preschimbă și lacrimi și zbucium și fire...
Și-o face asemeni cu Domnul Isus.

Ce dulce-i colina Golgotei ce suie
Cum suie lumina - și drept și vânjos...
Și-asemeni ei cale spre ceruri nici nu e,
Nici rază ce-adie așa glorios.

Ce dulce e Fața cu dor ce ne-așteaptă...
Ce dulce e Pieptul de brazde deschis...
Și Ochii de pară - sfioși ca o șoaptă,
Dar aprigi și-adânci, plini de Harul de-abis...

Amin.